Cercetatorii au constatat ca persoanele care citesc in mod regulat au cunostinte declarative mai mari. Acestea reprezinta informatii dobandite legate de viata de zi cu zi, cum ar fi faptul ca un convertizor catalitic controleaza emisiile de gaze nocive si poluante ale unei masini sau ca un Vizsla este o rasa de caini.
Aceste cunostinte incorporeaza experientele noastre de viata si contribuie la cresterea culturii noastre generale. Poti alege orice gen de carte doresti de pe librariadonaris.ro.
Stimuleaza creierul
Cercetarile indica faptul ca stimularea creierului poate incetini (sau preveni) boala Alzheimer si dementa. Activitatea cerebrala impiedica creierul sa isi piarda puterea. Ca orice alt muschi din corp, si creierul are nevoie de exercitii fizice pentru a ramane puternic si sanatos. Diverse puzzle-uri sau jocuri de tip sah sunt, de asemenea, bune pentru stimularea cognitiva a creierului.
Reduce stresul
Indiferent cat de mult stres ai la serviciu, in viata personala sau alte probleme cu care te confrunti in fiecare zi, totul dispare atunci cand esti absorbit de o poveste. Romanele de calitate va pot duce in alte lumi, in timp ce un articol serios va va capta atentia si va va mentine in momentul prezent. Tensiunea va disparea si va veti relaxa.
Beneficii pentru starea emotionala
Pe langa faptul ca ii ajuta pe oameni sa dobandeasca cunostinte despre lumea din jurul lor, cartile pot fi, de asemenea, foarte terapeutice. „Terapia prin carte” este o tehnica prin care o anumita carte este prescrisa unei persoane care se confrunta cu dificultati in viata sa.
Cercetatorii afirma ca cititul, ca modalitate de terapie, exista de secole, dar a devenit mai raspandit la mijlocul secolului al XX-lea. Un studiu ofera informatia ca terapia prin carte are 6 functii clare – de a arata cititorului ca si alte persoane s-au confruntat cu aceeasi problema si ca el nu este primul, de a-i arata noi solutii la problema, de a-l ajuta sa inteleaga modul in care altii se confrunta cu aceeasi problema, de a-i oferi fapte si de a incuraja o abordare realista a rezolvarii problemelor.
Terapia prin carte este vazuta astazi si ca o modalitate sanatoasa pentru cititor de a se elibera de emotiile pe care le traieste si de a dezvolta empatie fata de personajul care trece prin situatii similare. In prezent, cercetatorii si-au indreptat atentia spre descoperirea modului in care acest tip de terapie poate fi folosit in beneficiul sanatatii mintale a oamenilor.
Un studiu a constatat ca detinutii care se confrunta cu depresia se simt mai bine atunci cand isi pun deoparte gandurile personale pentru o perioada de timp, citind o carte. Un alt studiu a aratat ca, prin participarea la un club de lectura saptamanal, acestia au avut beneficii asupra sanatatii lor mintale.
In timpul acestei activitati, detinutii s-au intalnit cu alte persoane pentru a discuta impreuna despre o anumita carte si au declarat ulterior ca acest lucru i-a ajutat sa se simta mai sociabili si mai incurajati ca urmare a socializarii cu alti cititori si a concentrarii atentiei lor asupra cartii.
Informatii interesante despre citit in istorie
Cu o alfabetizare crescuta, o punctuatie mai buna si carti care au fost facute accesibile publicului larg prin includerea de imagini sau simplificarea limbajului, lectura tacuta a devenit norma. Din ce in ce mai multi cititori au inceput sa poata forma o legatura personala cu textul scris, fara ca vocea si interpretarea altcuiva sa actioneze ca intermediari.
Citirea tacuta a facut din lectura o activitate privata – facand loc pentru mai multe optiuni in alegerea unui colt de lectura. Chaucer a recomandat lectura in pat in secolul al XIV- lea , Omar Khyyam si Mary Shelley au sustinut lectura in aer liber, in timp ce Henry Miller si Marcel Proust au preferat solitudinea absoluta a baii.
Cea mai veche tehnologie de imprimare a avut originea in China, Japonia si Coreea. Statul imperial al Chinei a produs un volum mare de material tiparit, imprimat prin frecarea hartiei pe blocurile de lemn cu cerneala, pentru a-si sustine sistemul birocratic extins. Cunoasterea tehnologiei de imprimare a ajuns in lumea occidentala in jurul secolului al XIII-lea, iar tiparirea pe lemn a atins o popularitate pe scara larga pana in secolul al XV-lea.
Usurinta crescuta cu care cartile puteau fi produse prin tiparire, durabilitatea produselor finale in comparatie cu manuscrisele scrise de mana si cererea in continua crestere pentru carti au condus la un interes suplimentar pentru dezvoltarea de noi tehnici de tiparire. In anii 1430, Johannes Gutenberg a dezvoltat prima tiparna mecanica la Strasbourg, Germania. Presa era operationala in Mainz in anii 1450.
Odata ce inevitabilitatea eventualei ubicuitati a tiparitului si a lecturii a devenit evidenta, bisericile din toata Europa s-au angajat intr-o desfasurare pentru a educa masele si, prin infiintarea scolilor din sat, alfabetizarea a crescut. Librariile au tiparit copii ale baladelor si folclor populare pentru a creste apetitul publicului pentru produsele lor. Editii mici si ieftine, cum ar fi cartile in engleza si Biliotheque Bleue franceza, au fost vandute de vanzatori ambulanti.
Revistele au inceput sa fie publicate la inceputul secolului al XVIII-lea, crescand si mai mult populatia de cititori dedicati. In aceasta perioada, romanul ca forma literara a prins radacini solide in Franta si Anglia. Cand, in 1849, Charles Dickens’s Pickwick Papersa fost serializat intr-o revista, atractia romanului a fost combinata cu accesibilitatea revistelor, iar cititorii puteau trai in poveste luni de zile.
