Într-un colț de lume unde realitatea pare deseori desprinsă dintr-un spectacol absurd, România se trezește tot mai des captivă în discursurile extremiste și viziunile dezinformatoare ale unor personaje colorate. Printre acestea, Călin Georgescu se remarcă printr-o retorică suveranistă bine condimentată cu promisiuni grandioase și, bineînțeles, o adversitate aproape patologică față de Uniunea Europeană.
Despre adevăratul Călin Georgescu
Cine este adevăratul Călin Georgescu? Un om de „viziune”, cel puțin în declarațiile proprii, dar a cărui viziune pentru România pare mai degrabă un coșmar decât un plan viabil. Georgescu promite o țară „liberă de influențele externe”, o „Românie independentă”, dar nu precizează cum acest ideal glorios s-ar traduce concret într-o lume interconectată, mai ales când granițele țării stau sub presiunea războiului din Ucraina.
Într-un astfel de context, ideea renunțării la Uniunea Europeană și NATO pare nu doar iresponsabilă, ci și periculoasă. „România trebuie să își recapete suveranitatea totală”, declară Georgescu, omițând convenabil faptul că suveranitatea este protejată, nu diminuată, de apartenența la alianțe care au asigurat stabilitatea în regiune.
România fără Uniunea Europeană: Paradisul pierdut
În viziunea lui Georgescu, România ar trebui să se întoarcă la un model autarhic, unde „resursele naturale să fie folosite doar de români”. O idee aparent nobilă, dar care ignoră realitățile economiei moderne. Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă ar fi izolată de piața unică europeană? Simplu: ar intra într-un colaps de proporții, întrucât România nu este pregătită să se susțină singură, mai ales în condițiile unei infrastructuri deficitare și ale unui aparat birocratic supraîncărcat.
Planul de guvernare propus de Georgescu este cel puțin controversat. Naționalizarea resurselor strategice și renunțarea la orice formă de colaborare cu organismele internaționale par să fie pilonii principali. Însă, fără investiții externe și fără acces la fondurile europene, un asemenea proiect ar condamna România la sărăcie și izolare.
Înapoi la trecut: România într-o bulă a incertitudinii
Un alt aspect îngrijorător este atitudinea sa față de NATO. „Nu avem nevoie să fim slugi ale marilor puteri”, afirmă Georgescu, sugerând că România ar trebui să se bazeze pe propriile forțe pentru apărare. În contextul războiului de la graniță, o astfel de declarație pare fie naivă, fie deliberat periculoasă. Ce s-ar întâmpla cu securitatea națională dacă România ar părăsi umbrela de protecție NATO? Istoricii avertizează că o asemenea decizie ar face din România o pradă ușoară pentru forțele care nu au uitat ambițiile teritoriale din regiune.
Un viitor incert sub extremele suveranismului
Georgescu, cu retorica sa de extremă dreapta și discursurile bine împachetate, reușește să atragă simpatizanți care visează la un trecut mitizat. Dar adevărul este că viziunea sa pentru România nu este altceva decât o capcană periculoasă, plină de incertitudini economice, izolare geopolitică și riscuri majore pentru integritatea teritorială.
Uniunea Europeană poate fi imperfectă, dar este departe de a fi „sperietoarea” pe care o portretizează Călin Georgescu. În realitate, fără protecția și sprijinul partenerilor săi europeni și nord-atlantici, România ar fi lăsată singură într-o lume instabilă, iar poporul ar fi cel care ar plăti prețul final al acestor ambiții nesăbuite.
