Daca o persoana draga moare in afara tarii lor de resedinta, poate aparea o situatie confuza si complicata. In acest articol va explicam tot ce trebuie sa stiti despre repatriere, cum functioneaza procesul si care este diferenta cu transferul de organisme.
Ce este repatrierea?
„Repatriere” este termenul utilizat atunci cand o persoana decedata este transferata in tara de origine. In aceste cazuri, casele funerare sunt responsabile pentru acordarea de sprijin prin legatura cu ambasada tarii, companiile aeriene si ofiterii criminalisti in numele familiei.
Daca decedatul a murit in strainatate, dar doriti sa-l ingropati sau sa-l incinerati in tara de resedinta, trebuie sa organizati repatrierea corpului. In cazul in care persoana a fost in vacanta atunci cand a murit, va trebui sa verificati daca au avut asigurare de calatorie si daca polita lor acopera costurile de repatriere.
Sunt mai multi pasi de facut pentru repatrierea unui cadavru din strainatate. Acestea pot varia usor in functie de tara in care persoana respectiva moare; cu toate acestea, este important sa le urmati corect pentru a va asigura ca procesul este cat mai simplu posibil.
Repatriere-decedati.ro in Italia te ajuta sa aduci acasa trupul persoanelor dragi mai usor.
Cum sa repatriezi un cadavru din strainatate
- Sa notifice autoritatile
Va trebui sa contactati autoritatile locale din tara in care persoana a murit, astfel incat sa puteti inregistra decesul. Ambasada ar trebui, de asemenea, sa va poata ajuta in acest proces.
- Organizati documentele necesare
Trebuie sa aveti toata documentatia in ordine inainte de a aduce persoana decedata acasa din strainatate. Documentatia necesara este certificatul de deces, permisiunea de a transporta corpul, notificarea medicului legist din tara si pasaportul defunctului.
- Transportul decedatului
In general, decedatul este transportat cu avionul, desi este posibil ca organismul sa calatoreasca pe sosea sau pe mare.
- Aranjati transportul de la aeroport
Ridicarea persoanei iubite la aeroport se face adesea cu ajutorul unei ambulante private sau, in unele cazuri, a unei audieri.
La primirea documentelor defunctului si a celor care il insotesc, va trebui sa verificati daca documentele sunt traduse in limba de origine. Daca nu sunt, va trebui sa comandati traducerea lor. Ulterior, toata documentatia relevanta va fi pusa la dispozitia medicului legist local.
- Medicul legist va decide daca este necesara o ancheta sau o autopsie
Medicul legist va revizui documentele furnizate si va decide daca este necesara o investigatie. In cazul in care urmeaza sa fie efectuate, acesta va fi aranjat inainte de corpul poate fi eliberat pentru incinerare sau inmormantare.
- Organizati inmormantarea
Puteti incepe sa faceti aranjamente pentru inmormantare inainte de inceperea procesului de repatriere. O casa funerara va va fi ajutat probabil deja cu repatrierea, astfel incat sa poata oferi, de asemenea, indrumari cu privire la modul de aranjare a inmormantarii.
Cat costa repatrierea unui corp?
Costul repatrierii depinde de mai multi factori. Acestea includ unde merge decedatul, ce sicriu alege familia si daca sicriul ar trebui sa fie sigilat ermetic. Este dificil sa ghidati costurile, dar acestea pot fi in jur de 3000 de euro.
Care este transferul de organisme?
Transferul cadavrelor are loc atunci cand moartea are loc intr-un alt loc decat locul in care persoana urmeaza sa fie ingropat, fie la nivel national, fie international.
Traditii funerare in Iralanda
Odata ce pregatirea corpului a fost finalizata, avea sa inceapa un pasionat de plumb. Va fi prima femeie care va plange cadavrul si va recita poezie. Dupa ce ea a inceput, celelalte femei se vor alatura. Aceasta traditie este rar practicata la inmormantari astazi.
Un Mancator de Pacat era o persoana insarcinata sa manance pacatele mortilor pentru ca sufletul decedatului sa evite damnarea (fapt amuzant: pacatul are un gust de pui). In Irlanda, traditia consumatorului de pacate a fost practicata pana la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Cand un Mancator de Pacate murea, sufletul sau era dus in iad, ponderat de pacatele pe care le mancase de-a lungul vietii.
Se crede ca este un ritual folcloric legat de Insulele Britanice, cu radacini in crestinismul timpuriu. Cand cineva murea fara sa-si poata marturisi pacatele, un Mancator de Pacat era chemat si i se dadea paine si bere care fie erau trecute peste corp, fie mancate in fata cadavrului. Ei spuneau apoi o scurta rugaciune si, in esenta, „mancau” pacatele decedatului, absorbind pacatele in propriul lor suflet. Acest lucru a permis sufletului mortilor sa treaca in cer si sa se odihneasca in pace.
Cand un Mancator de Pacate morea, sufletul sau era dus in iad, ponderat de pacatele pe care le mancase de-a lungul vietii.
Dupa ce veghea este terminata, cadavrul este scos din casa si transferat la o biserica locala pentru masa de inmormantare si inmormantare. Aceste traditii sunt destul de asemanatoare cu procesiunile funerare crestine din Occident.
Sicriul este purtat in mod traditional de 6 barbati purtatori, care sunt adesea din familie. Cadavrul este fie condus intr-un car funicular, fie purtat de catre purtatorii din fruntea procesiunii, alaturi de prieteni si familie. Oamenii de pe strazi se vor opri si vor permite procesiunii sa mearga inaintea lor din respect.
Odata ajuns la biserica, are loc slujba de inmormantare care dureaza adesea in jur de 45 de minute cu preotul si cei dragi vorbind despre decedat. Dupa terminarea acestei slujbe, aceeasi procesiune va duce sicriul la mormant pentru a fi ingropat cu o rugaciune finala.
