Exista momente in viata fiecarei persoane cand incep sa se confrunte cu stres, anxietate, depresie, insingurare, neincredere in noi insine, perioade de schimbari solicitante emotional. Psihoterapia include diverse metode terapeutice pentru tratamentul bolilor psihice. Nu ajuta doar la tulburarile psihice, ci si la afectiunile fizice care sunt influentate de psihic. In centrul psihoterapiei se afla conversatiile dintre terapeut si pacient. In functie de tipul de terapie, se folosesc tehnici diferite.
Problemele mentale pot fi tratate in cadrul psihoterapiei – de exemplu, atunci cand gandirea, simtirea, experienta si actiunea unei persoane sunt perturbate si nici o cauza organica nu poate fi gasita ca declansator. Tulburarile mintale comune sunt, de exemplu, tulburarile de anxietate, depresia, tulburarea obsesiv-compulsiva si dependentele.
Terapia de grup este disponibila atat in regim de internare, cat si in ambulatoriu. Este o usurare pentru multi pacienti – in grup, cei afectati experimenteaza din prima mana ca alti oameni au probleme foarte asemanatoare cu ale lor. Cand un grup lucreaza bine impreuna, comunitatea are chiar un efect de vindecare. Membrii grupului isi pot oferi reciproc putere si sprijin in rezolvarea problemelor.
Cu toate acestea, nu toata lumea este confortabila cu ideea de a-si impartasi problemele cu un grup de alte persoane. Persoanele carora le este dificil sa trateze cu strainii pot beneficia foarte mult de pe urma psihoterapiei de grup. In grup, ei pot incerca lucruri si pot practica interactiunile interpersonale. Exista o serie de forme diferite de psihoterapie. Fiecare metoda de terapie se bazeaza pe propriile sale teorii si include abordari diferite de tratament. Cele mai cunoscute forme de psihoterapie sunt terapia comportamentala si psihanaliza si succesorii sai mai moderni.
Ce forma de terapie este potrivita pentru propria persoana, depinde de diversi factori, cum ar fi severitatea tulburarii mintale. De asemenea, este crucial cat de bine se poate implica pacientul cu terapeutul si cu metodologia. Medicul de familie poate ajuta in gasirea unui psihoterapeut potrivit.
Psihanaliza este o metoda psihologica de profunzime pentru tratarea problemelor psihice. Cauza lor se vede in conflictele inconstiente din copilarie. In conversatie, terapeutul ajuta pacientul sa scoata la lumina astfel de conflicte si sa le lucreze. Terapia comportamentala se bazeaza pe principiul ca comportamentul nefavorabil si modelele de gandire au fost invatate si, prin urmare, pot fi dezinvatate.
Pentru a face acest lucru, pacientul practica noi moduri de a se comporta si de a gandi cu ajutorul terapeutului. Formele de terapie bazate pe psihologia profunda reprezinta o dezvoltare ulterioara a psihanalizei, si aici este vorba de rezolvarea problemelor mentale actuale prin descoperirea si lucrul asupra conflictelor inconstiente din trecut.
Psihoterapia este necesara atunci cand gandurile, sentimentele si comportamentul unei persoane ii afecteaza calitatea vietii. Deficienta poate aparea direct din simptomele tulburarii (de exemplu, anxietate severa) sau din consecintele tulburarii mintale. De exemplu, unii dintre cei afectati nu isi mai pot exercita locul de munca si isi pierd partenerul si contactele sociale.
Pacientii insisi nu sufera intotdeauna de simptome. Exista si tulburari psihice in care cei afectati dauneaza in primul rand altor persoane prin comportamentul lor deviant.
Semnele si simptomele stresului
Stresul este o reactie normala pe care corpul o are atunci cand apar schimbari, care are ca rezultat raspunsuri fizice, emotionale si intelectuale. Antrenamentul pentru managementul stresului va poate ajuta sa faceti fata schimbarilor intr-un mod mai sanatos.
Stresul este o reactie umana normala care se intampla tuturor. De fapt, corpul uman este proiectat sa experimenteze stres si sa reactioneze la acesta. Cand experimentezi schimbari sau provocari (stresori), corpul tau produce raspunsuri fizice si mentale. Asta e stresul.
Raspunsurile la stres va ajuta corpul sa se adapteze la situatii noi. Stresul poate fi pozitiv, tinandu-ne atenti, motivati si pregatiti sa evitam pericolul. De exemplu, daca urmeaza un test important, un raspuns la stres ar putea ajuta corpul sa lucreze mai mult si sa ramana treaz mai mult timp. Dar stresul devine o problema atunci cand factorii de stres continua fara alinare sau perioade de relaxare.
Sistemul nervos autonom al corpului controleaza ritmul cardiac, respiratia, modificarile vederii si multe altele. Raspunsul sau la stres incorporat, „raspunsul lupta sau fugi”, ajuta organismul sa faca fata situatiilor stresante.
Atunci cand o persoana are stres pe termen lung (cronic), activarea continua a raspunsului la stres cauzeaza uzura corpului. Se dezvolta simptome fizice, emotionale si comportamentale.
Simptomele fizice ale stresului includ:
- Dureri.
- Durere in piept sau senzatia ca inima iti bate repede.
- Epuizare sau probleme cu somnul.
- Dureri de cap, ameteli sau tremuraturi.
- Hipertensiune arteriala.
- Tensiune musculara sau strangere a maxilarului.
- Probleme de stomac sau digestive.
- Probleme cu relatiile sexuale.
- Sistem imunitar slab.
Stresul poate duce la simptome emotionale si mentale precum:
- Anxietate sau iritabilitate.
- Depresie.
- Atacurile de panica.
- Tristete.
Adesea, persoanele cu stres cronic incearca sa-l gestioneze cu comportamente nesanatoase, inclusiv:
- Consumul de alcool prea mult sau prea des.
- Jocuri de noroc.
- Supraalimentarea sau dezvoltarea unei tulburari de alimentatie.
- Comportament compulsiv la cumparaturi sau navigare pe internet.
- Fumat.
- Consum de droguri.
