In poemul sau Ithaca, Constantine Cavafy descrie “cu ce placere, cu ce bucurie intri in porturi pe care le vezi pentru prina data”. Pentru ca de multe ori oamenii vremurilor actuale calatoresc cu avionul, nu porturile sunt primele pe care le vezi cand ajungi pe taramuri straine. Insa apa pe care o vezi la putin timp dupa aterizare nu inceteaza niciodata sa iti creeze o stare de exaltare: Vaporetto la Venetia, plimbarile de seara in Victoria Harbour in Hong Kong, Pike Place Market din Seattle…
Cu cativa ani in urma, atunci cand puteam calatori liberi, ne bucuram de fiecare destinatie si de cat de norocosi suntem sa putem ajunge in locuri in care nu am mai fost niciodata. Chiar si atunci cand prima priveliste pe care o vezi este o statie de metrou de la aeroport sau o strada ploioasa, gandul ca esti intr-un loc necunoscut pe care urmeaza sa il descoperi este un sentiment care te inalta.
Dar odata cu pandemia provocata de noul Coronavirus, calatoriile pentru afaceri s-au oprit in cea mai mare masura. Unii cred ca nu ar trebui sa se reia niciodata, pentru ca ne putem intalni si putem sta de vorba pe Zoom. Majoritatea sunt de acord ca atunci cand se vor relua, vor fi oricum la cote reduse fata de ceea ce traiam inainte de pandemie. Companiile vor dori sa economiseasca si, in plus, pare ca brusc toata lumea a constientizat ca zborurile sunt daunatoare mediului. Si nimeni nu contesta asta! Insa daca incetam sa vizitam locuri si sa descoperim oameni noi, vom fi mereu mai limitati…
Calatoriile nu ne largesc doar mintea, ci ne adancesc intelegerea – calatoriile de business in mod deosebit. Interactiunile dintr-o calatorie de lucru, spre deosebire de cele de vacanta, nu sunt doar cu personalul care te serveste la hotel sau in restautante. In calatoriile de business te confrunti cu oameni de la egal la egal. Mergi in locurile lor de munca, stai de vorba cu ei despre ceea ce fac si ceea ce produc, intri in vietile lor… poti merge in locatii extrem de diferite, cu oameni foarte diferiti, de la care ai intotdeauna ceva de invatat. Fiecare dintre acesti oameni iti poate spune cate ceva.
Pana si cladirile de birouri din tari diferite te pot fascina: modul in care oamenii te saluta si te intampina, modul in care se poarta unii fata de ceilalti, tablourile pe care le au pe pereti, totul iti spune cate ceva despre oamenii locului si despre felul in care abordeaza viata si munca.
Poetul Cavafy s-a nascut in comunitatea greceasca din Alexandria, Egipt, parintii sai fiind din Constantinopole. Si-a petrecut anii adolescentei in Anglia, unde familia sa avea o afacere si ajunsese sa vorbeasca limba greaca, dar cu accent englezesc. El s-a aflat, asa cum spunea romancierul EM Forster “intr-un unghi mic fata de Univers”. Daca suntem pregatiti sa patrundem in vietile altor oameni, calatoriile ne pot schimba si noua unghiul fata de Univers si perceptia.
Departe de casa sau, asemeni lui Cavafy, departe de cele cateva case pe care le putem avea, calatoriile sunt o sansa de a vedea prin ochii celorlalti locul din care venim. Ceea ce parea atat de important acasa devine dintr-o data mai mic atunci cand suntem altcineva. Chiar si cei care spun ca nu le e dor de calatoriile de afaceri si sustin ca sunt supraestimate, plictisitoare si obositoare, nu pot sa nu recunoasca faptul ca au avut de invatat din ele.
Nu doar destinatia – Ithaca pentry Cavafy, la fel ca in Odiseea lui Homer – este tot ce conteaza. Cavafy isi incheia poemul spunand “Iar daca la sfarsit ti se va parea ca e saraca, sa nu gandesti ca te-a inselat; pentru ca vei fi devenit un intelept, vei fi trait o viata plina de experiente si vei fi inteles deja ce inseamna aceste Ithaca”.
Sursa: https://www.ft.com/content/81e972f1-65ac-4180-8ef2-cdaf35000dd9
