În lumea burselor, ora 16:00 a fost multă vreme un fel de gong care spunea „gata, ne vedem mâine”. Pentru investitorii din afara Statelor Unite, gongul acela venea adesea pe un fus orar nepotrivit, peste cină, peste navetă, peste viața reală. În schimb, piețele cripto au crescut ca o piață de noapte, aprinsă și zgomotoasă, în care tarabele nu se strâng niciodată.
Între aceste două lumi, care mult timp s-au privit cu suspiciune, a apărut un pod pe cât de tehnic, pe atât de simplu în promisiune: acțiuni tokenizate, cumpărate și vândute cu ușurința cu care se trimit stablecoins.
Pragul atins de xStocks, produsul Kraken dedicat acțiunilor și ETF-urilor americane tokenizate, arată că podul acesta nu mai e doar o machetă. Kraken a anunțat că xStocks a depășit 25 de miliarde de dolari în volum total de tranzacții, un reper atins în mai puțin de opt luni de la lansare.
În aceeași comunicare apar și alte cifre care dau greutate subiectului: peste 3,5 miliarde de dolari în activitate on-chain și peste 80.000 de deținători unici on-chain, alături de o dominație clară în topurile pieței de acțiuni tokenizate după numărul de holders.
Detaliile acestui anunț și explicațiile pe înțelesul publicului din România au fost aduse în prim-plan de Cryptology.ro, site românesc de știri și analize crypto, care a urmărit constant trendul tokenizării activelor și al piețelor „mereu deschise”.
Ce înseamnă, de fapt, „25 de miliarde”?
Când vezi o astfel de cifră într-un titlu, tentația e să o citești ca pe o etichetă de preț. În realitate, Kraken vorbește despre total transaction volume, adică volumul cumulat al tranzacțiilor făcute cu xStocks pe burse centralizate și pe piețe descentralizate, la care se adaugă activitatea de mint și de redemption, emiterea și răscumpărarea tokenurilor. Nu e capitalizare de piață și nu e „valoarea xStocks”, ci mișcarea din jurul lui.
Volumul e un indicator care spune ceva despre obiceiurile oamenilor. Un produs cu volum mare are, de regulă, lichiditate, adică poate fi cumpărat și vândut fără să simți că rămâi blocat cu el. Lichiditatea, la rândul ei, atrage alți participanți, pentru că nimeni nu vrea să tranzacționeze într-o cameră goală. De aceea, cele 25 de miliarde sunt mai degrabă un semn că s-a format o piață decât o dovadă că s-au adunat averi în același loc.
Totuși, un volum mare poate fi și o rotiță care se învârte repede cu același capital. Tocmai de aceea, Kraken leagă cifra de alte date, iar aici devine interesant. Peste 80.000 de deținători unici on-chain nu sugerează doar „traderi”, ci și oameni care au ținut tokenurile în portofelele lor. Nu e același lucru să tranzacționezi și să deții. Tranzacționezi când vrei să prinzi un val. Deții când ai decis că activul merită un loc în portofoliu.
xStocks și ideea de 1:1, nodul juridic din spatele nodului tehnic
În limbajul popular, o acțiune tokenizată poate suna ca o copie: o reprezentare digitală care imită prețul, dar nu are substanță. În cazul xStocks, Kraken insistă pe un model complet colateralizat, în care fiecare token este susținut unu la unu de acțiunea sau ETF-ul subiacent, păstrat la un custode licențiat într-o structură separată față de riscul de insolvență, descrisă ca „bankruptcy-remote”.
E un detaliu important, pentru că tokenizarea nu e doar cod. Este un contract între o promisiune tehnologică și o realitate juridică. Dacă partea juridică e vagă, tehnologia rămâne o vitrină frumoasă. Dacă partea juridică e solidă, tehnologia începe să conteze ca infrastructură.
Și mai există un nuanțator esențial: xStocks nu sunt același lucru cu acțiunile tradiționale dintr-un cont de brokeraj. Kraken precizează în materialele sale de suport că aceste tokenuri oferă expunere la preț, dar nu conferă drepturi de acționar precum drept de vot. Din perspectiva utilizatorului, diferența nu e un detaliu de subsol, ci o linie de demarcație. Ai acces la dinamica de preț, dar nu ții în mână întreaga identitate juridică a unei acțiuni.
Asta nu le face inutile. Le face diferite. Și diferența e de înțeles dacă ne gândim la felul în care oamenii folosesc deja stablecoins: ca o formă de bani digitali care circulă repede, se mișcă între aplicații, poate fi folosită drept garanție. Tokenizarea aduce aceeași logică în jurul expunerii la acțiuni.
Tranzacționare aproape fără pauză, dar cu o nuanță care contează
În discuțiile despre acțiuni tokenizate apare frecvent expresia „24/7”. În cazul xStocks, Kraken vorbește despre acces 24 de ore din 24, cinci zile pe săptămână, în aplicația sa, iar tranzacționarea din weekend este încă în dezvoltare. Când tokenurile sunt retrase în self-custody, adică într-un portofel controlat de utilizator, ele pot fi tranzacționate on-chain în regim continuu, în funcție de lichiditatea din piețele descentralizate.
Această diferență pare mică până când te gândești cum funcționează bursa clasică. Într-o infrastructură tradițională, închiderea are rolul de a crea o pauză, un spațiu de procesare, un timp în care se decontează, se ajustează, se repară. Într-o infrastructură tokenizată, pauza devine opțională, iar asta schimbă nervul pieței.
Unii vor vedea în asta libertate. Alții vor simți oboseală. O piață care nu se oprește te prinde și când ești la aeroport, și când ești la coadă la supermarket, și când ai promis că nu mai deschizi aplicația. Tokenizarea nu rezolvă impulsul, doar îl face mai ușor de executat.
80.000 de deținători și o piață care începe să aleagă un standard
Kraken spune că xStocks ocupă opt dintre primele unsprezece poziții în clasamentul acțiunilor tokenizate după numărul de deținători unici și că reprezintă 68% din primele douăzeci și cinci, după aceeași metrică, conform datelor din 17 februarie 2026. În același comunicat este menționată și o valoare agregată a activelor aflate în administrare în ecosistemul xStocks, de aproape 225 de milioane de dolari.
Aici se vede un fenomen familiar din tehnologie. La început, piața se împrăștie în multe încercări. Apoi, pe măsură ce utilizatorii caută predictibilitate, lichiditatea caută adâncime, iar dezvoltatorii caută compatibilitate, apare tendința de consolidare. Nu întotdeauna câștigă cel mai „corect” produs. De multe ori câștigă produsul care reușește să devină infrastructură.
Iar infrastructura se măsoară, uneori, în lucruri aparent banale. xStocks este gândit să fie integrat în aplicații de consum, în protocoale DeFi, în portofele de self-custody, pe exchange-uri care vor să ofere utilizatorilor același instrument. Kraken menționează explicit că platforme mari au integrat deja xStocks, iar ideea de „cadru” contează: nu un token izolat, ci un set de reguli de emisie și transfer pe care alții îl pot folosi.
Solana, Ethereum, TON: când același activ capătă mobilitate
Un alt element care ajută la înțelegerea creșterii este faptul că xStocks nu e construit ca un produs blocat într-un singur loc. Kraken îl descrie ca fiind activ pe Solana, Ethereum și TON, cu integrări suplimentare în plan. Pentru publicul larg, aceste nume sunt ușor de confundat cu mărci de telefon. În realitate, ele sunt ecosisteme cu comunități distincte, cu profiluri diferite de utilizator și cu feluri diferite de a construi aplicații.
Solana e asociată cu viteză și costuri scăzute, ceea ce o face atractivă pentru utilizarea retail și pentru tranzacții mai frecvente. Ethereum rămâne spațiul de referință pentru o mare parte din DeFi, cu un strat de credibilitate și o rețea vastă de protocoale. TON, cu distribuția sa particulară, aduce altă audiență și alte canale de adopție.
Ideea de cross-chain nu e un moft. În tokenizare, fragmentarea ucide utilitatea. Dacă o acțiune tokenizată trăiește într-un singur lanț, atunci e utilă doar în acel lanț. Dacă poate circula între lanțuri, începe să fie un activ cu pașaport.
În același timp, mobilitatea aduce și fragilitate. Mutarea între rețele se sprijină, de regulă, pe contracte și mecanisme care trebuie să fie impecabile. În cripto, punțile au fost adesea puncte vulnerabile. De aceea, proiectele care își asumă mobilitatea trebuie să fie și cele mai prudente în construcție.
xStocks Alliance și tentația de a nu ridica garduri
Kraken vorbește despre xStocks Alliance ca despre o inițiativă care urmărește standarde deschise și interoperabilitate, cu accent pe tranzacționare „fără permisiune” acolo unde legislația permite. Formularea e ușor de citit ca un slogan, dar în spatele ei se află o problemă reală: dacă tokenizarea acțiunilor se dezvoltă în grădini închise, fiecare cu regulile lui, atunci lichiditatea se împarte în bucăți mici, iar utilizatorii ajung să se lovească de aceleași fricțiuni pe care tokenizarea promite să le elimine.
Standardele sunt plictisitoare până în ziua în care lipsesc. În ziua aceea, descoperi că fiecare integrare înseamnă cost, fiecare listare înseamnă negociere, fiecare transfer înseamnă compatibilitate care nu există din start. Dacă xStocks reușește să impună un mod previzibil de a emite, a susține și a transfera acțiuni tokenizate, atunci cifra de 25 de miliarde capătă o semnificație suplimentară: nu doar o piață activă, ci o piață care se aliniază în jurul aceleiași reguli.
În comunicarea Kraken, Val Gui, managerul general al produsului, rezumă ideea într-o formulare scurtă despre „piețe deschise” și construite pentru era internetului. Chiar și fără grandilocvență, mesajul e limpede: xStocks nu vrea să fie un experiment, ci o normă.
De ce prinde mai ales în afara SUA
Există o componentă de geografie pe care e ușor să o ignori dacă locuiești în interiorul sistemului. Pentru investitorii din Europa, Asia, Africa sau America Latină, accesul la acțiunile americane vine adesea cu un amestec de timpi de așteptare, comisioane, proceduri și fusuri orare care nu se potrivesc cu rutina. Când îți dorești expunere la o companie americană, trebuie să intri într-un mecanism care a fost proiectat, în primul rând, pentru cei care trăiesc lângă el.
xStocks promite să scurteze o parte din drumul acesta. Kraken precizează că produsul nu este disponibil în SUA și nici pentru persoane americane, iar accesul diferă în funcție de jurisdicție. Sunt restricții reale, iar ele nu pot fi ocolite fără consecințe. Dar, în zonele unde produsul e disponibil, el răspunde unei nevoi vechi: expunere simplă, rapidă, fără să simți că infrastructura te face să ceri voie de fiecare dată.
Ce primești și ce nu primești când cumperi o acțiune tokenizată
Pentru un investitor obișnuit, cel mai sănătos mod de a privi xStocks este ca pe un instrument de expunere la preț, nu ca pe o formă completă de acționariat. Tokenurile urmăresc prețul activelor subiacente și pot fi tranzacționate rapid, inclusiv fracționat. Kraken menționează și praguri mici pentru acces, iar ideea de a cumpăra fracțiuni, cu sume reduse, are un magnetism aparte într-o perioadă în care multe acțiuni de top au devenit scumpe pentru portofelele obișnuite.
În același timp, Kraken explică explicit că deținerea xStocks nu înseamnă deținerea acțiunii tradiționale. Nu ai drept de vot. Nu ai aceleași prerogative juridice. Dividendele, acolo unde apar, sunt tratate într-un mod specific produsului, cu reinvestire automată care se reflectă în creșterea balanței tokenului, nu în distribuții clasice.
Asta poate fi perfect acceptabil pentru cei care urmăresc un singur lucru, prețul. Devine, însă, o diferență majoră pentru cei care investesc și din motive care țin de drepturi, guvernanță, participare. Tokenizarea simplifică accesul, dar simplificarea presupune și o selecție a ceea ce iei cu tine.
Piața tokenizării mai largi și momentul 2026
Creșterea xStocks vine într-un moment în care tokenizarea, în general, e tot mai discutată nu doar în comunitățile cripto, ci și în spațiile financiare mainstream. Nu mai e suficient să spui „blockchain” și să aștepți aplauze. În 2026, publicul e mai obosit, mai sceptic și, paradoxal, mai atent la proiectele care livrează produse utile fără prea mult teatru.
În acest context, e relevant faptul că discuția despre tokenizare a fost alimentată în România și de analize care nu se opresc la titluri. Într-o analiză publicată pe Cryptology.ro, Mihai Popa, jurnalist și analist specializat în cripto, a pus cifrele din 2025 în context și a arătat cum activele tokenizate au trecut de 21 de miliarde de dolari, pe fundalul interesului tot mai mare al instituțiilor pentru infrastructură blockchain. Nu e o poveste care se petrece într-un singur colț al internetului, ci una care capătă, încet, legitimitate prin faptul că tot mai multe părți au ceva de câștigat din ea.
Există și o lecție venită din trecutul apropiat. În 2021, încercări de a oferi acțiuni tokenizate au fost oprite în urma presiunilor de reglementare și a problemelor de licențiere. Industria a învățat, uneori pe bani mulți, că nu poți lipi o etichetă nouă pe un produs vechi și să speri că autoritățile nu observă. De aceea, proiectele care rezistă astăzi vorbesc mult despre custodie, despre structuri, despre transparență și despre limitări geografice.
Riscurile care nu dispar doar pentru că interfața e mai frumoasă
Orice produs care promite acces rapid la piețe mari trebuie privit și prin prisma riscurilor. Sunt riscuri de piață, aceleași ca la acțiunile tradiționale: prețul poate să urce și să coboare, uneori violent. Sunt riscuri operaționale: modul în care se face custodia, modul în care se ține colateralul, modul în care funcționează răscumpărarea.
Mai există riscuri specifice lumii on-chain. Contractele inteligente pot avea vulnerabilități. Punctele de legătură între rețele pot fi atacate. Lichiditatea se poate subția în momente de stres. Un activ care pare ușor de tranzacționat într-o zi calmă poate deveni dificil într-o zi cu panică.
Și mai e un risc subtil, dar foarte uman: confuzia. Pentru cineva care intră pentru prima dată în această categorie, e ușor să creadă că deține o acțiune „adevărată” în același sens în care ar deține-o într-un cont de brokeraj. Diferențele de drepturi, de tratament al dividendelor și de structură juridică trebuie înțelese înainte să devină o surpriză.
Ce rămâne, după ce te obișnuiești cu cifra
Cifrele mari au un obicei: la început te sperie, apoi te plictisesc. După ce auzi de câteva ori „25 de miliarde”, începi să cauți altceva. Acel „altceva”, în cazul xStocks, este faptul că piața acțiunilor tokenizate începe să semene cu o piață adevărată, cu lichiditate, cu adopție și cu un cadru care se poate integra în alte produse.
Este posibil ca, peste câțiva ani, acțiunile tokenizate să fie tratate ca o opțiune firească pentru investitorii internaționali, la fel cum stablecoins au devenit, pentru mulți, o unealtă banală de transfer. Este posibil și ca lucrurile să se miște mai încet, prin straturi de reglementare, cu frâne și relansări.
Ce e clar acum, în februarie 2026, este că xStocks a adus suficientă activitate cât să nu mai poată fi ignorat. O piață se naște atunci când există participanți care revin, nu doar curioși care intră o dată. Iar dacă există o lecție a ultimului deceniu cripto, e că infrastructura care rămâne nu e cea care strigă cel mai tare, ci cea care se folosește, zi după zi, fără să ceară atenție în permanență.
Acțiunile tokenizate nu vor înlocui peste noapte bursele tradiționale. Dar pot schimba felul în care oamenii se raportează la ele, mai ales cei care, până acum, au fost obligați să investească după ceasul altcuiva.
