- Bondy, o companie malgasa tanara, are in centrul “modelului sau de business” plantarea de copaci cu impact social.
- Bondy face profit oferind solutii de responsabilitate sociala si de mediu altor companii si plantand copaci pe terenul fermierilor, in numele companiilor.
- Desi functioneaza doar din 2018, modelul companiei se dovedeste a fi de succes, atat pentru persoanele din mediul rural care se bucura de serviciile de plantare a copacilor, cat si pentru companiile care finanteaza proiectele.
- Unii conservationisti sunt sceptici, insa, in privinta efectelor de mediu ale abordarii celor de la Bondy, care se concentreaza in principal pe plantarea de acacia si eucalipt non-indigene, care pot fi taiati pentru obtinerea de combustibil si lemn, precum si pe plantarea de pomi fructiferi.
E sezonul transplantarii pe terenurile de orez din Andramasina. Orasul se afla la numai 40 de km sud de capitala aglomerata a Madagascarului, Antananarivo, insa din cauza drumurilor proaste, e nevoie de doua ore si jumatate pentru a ajunge acolo. Orasul este traversat de Raul Sisaony, o destinatie de drumetii pentru locuitorii capitalei, insa din pacate cu un nivel al apei anormal de scazut.
„Odinioara, in aceasta zona era multa apa si izvoare naturale. Insa in urma defrisarilor, zona este acum foarte uscata”, spune Gilbert Randrianarisoa, horticultor sef la compania malgasa Bondy.
Acum in varsta de 40 de ani, Randrianarisoa si-a petrecut copilaria in Andramasina, in anii 1980, si a asistat la deteriorarea peisajului chiar sub ochii sai. Acum el incearca sa il refaca, putin cate putin, prin copacii pe care ii cultiva: peste 186.000 de lastari verzi care stau aliniati pe randurile lungi ale pepinierei.
Plantarea de copaci este adoptata peste tot, ca solutie usoara de a reface echilibrul la care toata lumea poate contribui in fata urgentei climatice globale. In Madagascar, cateva grupuri si companii incep sa cultive copaci, plasand chiar plantarea acestora in centrul modelului lor de business. Bondy este una dintre aceste companii.
Max Fontaine, acum in varsta de 26 de ani, a infiintat Bondy in anul 2018. Compania lucreaza in sase locatii, majoritatea in regiunea Analamanga, unde se afla si Andramasina. Pentru ca este o intreprindere sociala, obiectivul Bondy este acela de a crea atat efecte pozitive pentru mediu, cat si valoare economica pentru fermierii care participa la proiectele sale.
“Fermierii reprezinta majoritatea, insa sunt categoria cel mai putin inclusa in societate”, spune Fontaine. “Ei sunt cei care hranesc tot Madagascarul si, de asemenea, si cei care sufera cel mai mult de pe urma schimbarii climatice”.
Abordarea lui Bondy consta in plantarea de copaci utili in zonele rurale defrisate, asa cum este si Andramasina, pentru a le permite fermierilor sa isi castige existenta si pentru a reduce presiunea asupra padurilor ramase. In aceasta tara insulara, bogata in biodiversitate, padurile sunt taiate intr-un ritm rapid si folosite ca sursa de carbune si materiale de constructie, ca si pentru a curata terenurile arabile pentru agricultura.
Bondy face profit oferind solutii de responsabilitate sociala si de mediu altor companii, prin reimpadurirea terenurilor fermierilor in numele lor.
Desi functioneaza de putin timp, modelul companiei se dovedeste a fi de succes atat in mediul rural care beneficiaza de servicii de plantare a copacilor, cat si pentru companiile care finanteaza proiectele. Bondy spune ca spera ca aceasta popularitate o va ajuta sa-si atinga obiectivele de afaceri. Insa unii ecologisti pun sub semnul intrebarii efectele pe care le-ar putea avea asupra mediului abordarea celor de la Bondy.
Modelul de business Bondy
Atunci cand lanseaza proiecte, Bondy selecteaza zone rurale in care defrisarile au produs schimbari profunde peisajului. Regiunile pot fi alese si de catre personalitati locale, asa cum s-a intamplat in cazul regretatului Michel Domenichini Ramiaramanana, un cunoscut campion al economiei si culturii din Madagascar, originar din Andramasina.
Bondy consulta intai fermierii locali, pentru a le obtine aprobarea, pentru a le evalua nevoile si pentru a parcurge termenii parteneriatului contractual.
In acest context al reimpaduririlor utilitare, arborii pe care ii planteaza Bondy, asa cum este Leucaena leucocephala (care are lastari comestibili), Acacia dealbata si diverse specii de eucalipt, pot fi folositi pentru combustibil sau constructii. Printre acestea se numara specii exotice cu crestere rapida, pe care fermierii le pot folosi pentru a produce carbune — sursa primara de energie in Madagascar, o tara in care in anul 2020 numai o treime dintre cetateni aveau acces la electricitate, potrivit Bancii Mondiale.
Bondy planteaza, de asemenea, specii de bambus, precum Dendrocalamus strictus, pentru a imbunatati fertilitatea solului si pentru a proteja impotriva eroziunii, si pomi fructiferi ca si culturi pentru castig financiar. Compania poate raspunde, de asemenea, solicitarilor specifice ale fermierilor: fermierii din Andramasina au cerut haronga (Harungana madagascariensis), un arbore autohton folosit in medicina traditionala.
Reimpadurirea, asa cum este practicata de Bondy, este diferita de refacerea padurilor, deoarece implica pur si simplu plantarea de arbori crescuti in pepiniere, pe terenuri defrisate, indiferent daca arborii sunt indigeni, exotici sau cultivati in sisteme agrosilvice. Refacerea padurilor, pe de alta parte, se concentreaza pe obiective mai ample, tinand cont de ecosisteme si urmarind refacerea a ceea ce a existat initial.
Potrivit lui Fontaine, exista multe proiecte de reimpadurire in Madagascar, insa le lipseste impactul si transparenta, aceasta fiind una dintre cauzele care l-au motivat sa creeze Bondy.
Compania foloseste tehnologii precum GPS si blockchain pentru a-si monitoriza proiectele si pentru a garanta transparenta si impactul. Prin intermediul acestor tehnologii, toate datele despre copaci, de la pepiniera la plantare – inclusiv numele plantei, varsta si dimensiunea, calitatea solului, limitele parcelei si coordonatele GPS si fermierii care s-au ocupat de plantare – sunt stocate de companie.
Pentru a-si indeplini angajamentele de responsabilitate sociala si de mediu si a respecta termenii contractelor incheiate cu clientii, Bondy monitorizeaza operatiunile de plantare a copacilor pe durata contractului de cinci ani, spune Fontaine. Compania ia 10-15% din finantare pentru operatiunile sale si, de asemenea, vizeaza rentabilitatea investitiilor, preluand ulterior o cota (aproximativ 49%) din recoltele fermierilor.
Printre clientii Bondy se numara si multe companii internationale mari, precum Lacoste, care, impreuna cu furnizorul sau din Madagascar, Epsilon, sprijina proiecte in Antolojanahary, la 60 km nord de Antananarivo.
Nexta, un incubator de startup-uri detinut de Axian Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Madagascar, finanteaza proiectele lui Bondy din Andramasina. Grupul Axian, format din peste 30 de companii din Madagascar, inclusiv compania de telecomunicatii Telma, Banca BNI si grupul industrial Viseo, este in parteneriat cu Bondy pentru alte proiecte de plantare de copaci, inclusiv unul ce reface mangrovele din Majunga, in nord-vestul Madagascarului. Hotelurile Tamboho, detinute acum de grupul Radisson, lucreaza si ele cu Bondy in Andramasina.
Proiecte concentrate in primul rand pe impact social
Nivelul raului Sisaony, principalul rau din Andramasina, era atat de scazut incat oamenii se puteau plimba cu usurinta in canionul care constituia albia raului. In luna decembrie (o luna de vara), o parte a raului care traverseaza un mic deal de padure virgina ar fi trebuit in mod normal sa fie ape repezi.
La fel ca in multe regiuni din Madagascar, calendarul agricol din Andramasina a fost afectat de seceta. Pentru a proteja recoltele, oamenii au fost nevoiti sa devieze unele parauri si cai navigabile de la cursul lor obisnuit, pentru a iriga campurile de orez sau alte zone. Fermierii folosesc si lacul sacru Ambohimanjaka, desi este un lac artificial, pentru a iriga campurile din jur. Lipsa copacilor ca urmare a taierilor si defrisarii terenurilor pentru a le transforma in terenuri agricole a infundat lacul si a scazut nivelul apei.
Bondy a creat proiectul de pepiniera de fructe si pomi din Andramasina in parte si pentru a remedia aceste probleme, spune Fontaine. Proiectul sau isi propune sa ofere fermierilor mai multe venituri, astfel incat acestia sa nu mai simta nevoia sa exploateze padurea, ca modalitate de a proteja biodiversitatea. Bondy intentioneaza, de asemenea, sa limiteze sedimentarea lacului, prin plantarea in viitor de copaci indigeni in jurul lui, potrivit lui Fontaine.
Esther Razanamanana, o fermiera in varsta de 69 de ani, spune ca simte ca programul din Andramasina ii este benefic, pentru ca nu mai trebuie sa plateasca pe cineva pentru a cumpara puietii din piata sau pentru a-i planta. „Vom avea nevoie de el intotdeauna si mai tarziu, pentru a fertiliza terenul si a inverzi peisajul, pentru ca pamantul nostru se deterioreaza atat de mult incat este luat de ape” spune Razanamanana.
Potrivit asistentului tehnic si operational al Bondy din Andramasina, Rivosoa Marcello Andriamampionona, compania a incheiat un parteneriat cu aproximativ 40 de fermieri, pentru a planta aproximativ 82.000 de puieti incepand din 2020. Supravietuirea rasadurilor in conditii de vreme nefavorabila, distrugerea produsa de turmele de animale sau chiar de actele de vandalism reprezinta o provocare, mai spune Andriamampionona.
In satul Antolojanahary, situat la 100 km nord de Andramasina, Bondy a infiintat o pepiniera si a demarat un proiect de plantare a copacilor, ce aduce laolalta aproximativ 70 de gospodarii participante. Incepand din 2020, au fost plantate aproximativ 10.000 de rasaduri.
Rata globala de supravietuire pentru pomii cultivati in ambele pepiniere este de 60%, iar copacii care nu supravietuiesc sunt inlocuiti in cadrul campaniilor ulterioare de plantare, potrivit unui purtator de cuvant al Bondy.
Antolojanahary este unul dintre satele din asociatia Akamasoa, fondata de preotul argentinian Pedro Opeka, una dintre cele mai faimoase figuri caritabile din Madagascar. Primul sat Akamasoa a fost infiintat in 1989 in Andralanitra, langa o groapa de gunoi urbana uriasa din Antananarivo, unde cei mai saraci dintre oameni supravietuiau cautandu-si hrana printre gunoaiele orasului. Opeka a construit un sat care sa le ofere acestor oameni un refugiu, sa-i educe si sa le dea de lucru. Satul Antolojanahary este o extindere a acestui proiect. Oamenii din Andralanitra selectati datorita motivatiei lor sunt mutati in Antolojanahary, pentru a reusi sa-si cladeasca un trai din agricultura.
Bondy se concentreaza pe impactul social al proiectelor sale. In acest sat, pepiniera companiei are ca angajati trei tineri horticultori, singurii angajati dintre fermierii participanti la proiect. Ei au grija de plantele tinere timp de sapte ore pe zi, avand ca target sa produca 10.000 de rasaduri de copaci pe an.
„Pentru noi e convenabil, pentru ca pe langa recolte, avem si de lucru”, spune Fideranasoa Rakotoarimanana, unul dintre angajatii de la pepiniera. Ei planteaza pomi fructiferi langa parcelele agricole, folosind tehnici agroforestiere invatate de la Bondy.
Dupa ratele scazute de supravietuire a copacilor, una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta Bondy este reprezentata de asteptarile si atitudinile localnicilor, potrivit horticultorului sef, Randrianarisoa. „Intr-o zi i-am spus cuiva sa inlocuiasca pinii cu plante tinere, care sunt mai putin daunatoare pentru sol. Mi-a spus pur si simplu ca arborii lui mai mari sunt mai valorosi decat arbustii pe care i-i ofeream eu”, a spus el.
In ciuda miilor de copaci pe care Bondy i-a plantat in Andramasina si Antolojanahary, plantele care cresc sunt rare. Copacii au o inaltime de aproximativ 2 metri in medie si au aproximativ 2 ani. „Asta inseamna agrosilvicultura, copacii trebuie sa aiba o distanta de 2 metri intre ei”, spune Fontaine. „Oamenii cred ca atunci cand plantam copaci, vom ajunge sa avem o mini-padure, cu pomi foarte apropiati unul de altul. Vrem sa schimbam aceasta viziune asupra plantarii copacilor”, a mai adaugat el.
Cum ramane cu ecosistemele?
Obiectivele de business ale Bondy ar putea fi, insa, in detrimentul angajamentului sau declarat fata de biodiversitate si de refacerea ecosistemului.
Pe langa pomi fructiferi, compania planteaza in primul rand specii exotice, care nu sunt neaparat compatibile cu obiectivul sau de imbunatatire a biodiversitatii sau de combatere a secetei, spun expertii.
„Acesti copaci nu vor contribui neaparat la conservarea biodiversitatii indigene si nu ar putea fi numiti chiar „restaurare”, pentru ca nu restaureaza ceva ce a existat inainte”, spune Christian Kull, profesor la Institutul de Geografie si Sustenabilitate al Universitatii din Lausanne si expert in peisajele ecosistemice din Madagascar.
Oamenii de stiinta sunt preocupati in mod deosebit de utilizarea monoculturilor exotice pentru plantarea copacilor. Desi Bondy variaza speciile pe care le planteaza pentru a evita monoculturile, nu planteaza multe specii autohtone, sau cel putin nu inca.
Potrivit unui studiu publicat in 2021 in revista Global Change Biology, pe termen lung padurile idigene restaurate maximizeaza biomasa si capteaza mult mai mult carbon, conservand in acelasi timp biodiversitatea. Ele pot genera, in plus, si beneficii economice pentru comunitatile locale. Speciile exotice risca sa devina invazive, reducand carbonul organic din sol si daunand polenizatorilor, printre alte riscuri potentiale enumerate in studiu.
Atat Bondy cat si alte proiecte de plantare a copacilor apreciaza Acacia dealbata si Leucaena leucocephala pentru utilitatea lor si pentru cresterea rapida, insa in alte tari cele doua sunt considerate specii invazive, iar Leucaena leucocephala se afla pe lista IUCN a celor mai invazive 100 de specii straine din lume.
Este esential sa nu se planteze salcami si eucalipt la altitudini mari sau in apropierea surselor de apa, pentru ca radacinile acestor copaci se pot extinde foarte mult in pamant, pentru a atrage apa, potrivit lui Nicolas Naina Rasolonjatovo, directorul departamentului de reimpadurire in cadrul Centrului ValBio, un institut de cercetare situat in apropiere de Parcul National Ranomafana, din sud-estul Madagascarului. Aceste tipuri de copaci au reputatia ca epuizeaza sursele de apa – o problema specifica in Andramasina si Antolojanahary.
Exista, de asemenea, riscul inlocuirii biodiversitatii indigene, in special prin modificarea ecosistemelor neforestiere.
In ciuda convingerilor populare, e posibil ca regiunile Andramasina si Antolojanahary sa nu fi fost acoperite cu paduri inainte. Cercetatorii malgasi au demonstrat ca zonele muntoase centrale ale Madagascarului, aflate in mare parte in Analamanga, cel mai probabil nu au fost acoperite initial de padure, ci partial de pasuni. Studiul lor din 2020 a constatat ca inlocuirea pasunilor cu specii de copaci exotice nu este doar daunatoare ci, la scara larga, ar reduce debitul raurilor, cu consecinte necunoscute asupra mediului, in contextul schimbarii climatice. Aceste pajisti native ar fi mai eficiente in atragerea carbonului decat padurile noi.
Asemeni multor malgasi si chiar si localnicilor din Andramasina, Fontaine crede cu tarie ca tinuturile muntoase din Madagascar au fost odinioara acoperite aproape in intregime de paduri virgine luxuriante. El mai spune ca, spre deosebire de refacerea padurilor, e bine ca proiectele de reimpadurire sa planteze copaci in zone care nu au fost acoperite initial de paduri. „Atata timp cat se tine cont de ecosistemele din jur atunci cand sunt alese speciile care vor fi plantate, se pot atenua riscurile”, spune el.
Bondy nu este singura companie cu aceasta abordare. Plantarea de copaci a devenit larg raspandita in zonele muntoase din Madagascar, mai ales de cand guvernul malgas a lansat, in 2020, o campanie ce combina speciile exotice cu cele autohtone. Rasolonjatovo de la Centrul ValBio sustine in continuare ca aceasta practica ar trebui evitata, deoarece speciile straine risca sa distruga copacii indigeni, care sunt fragili si necesita mult timp pentru a creste.
O alta problema este si cea a captarii carbonului, care pare sa fie un motiv de atractie pentru clientii corporate ai Bondy. „Sloganul echipei <> ne-a convins ca modelul lor sustenabil de includere a partilor interesate si de monitorizare atenta a progresului ar garanta crearea rezervoarelor de carbon promise”, spune Fanilo Rakotovao Rakotoarison, director de impact social pentru Axian Group.
Cu toate acestea, Fontaine este precaut in ceea ce priveste garantarea captarii carbonului in proiectele derulate de Bondy. „Nu oferim nicio garantie pentru captarea carbonului, deoarece nu pentru asta ne platesc companiile”, spune el. Fontaine mai spune ca metodele Bondy de captare a carbonului inca sunt analizate de catre cercetatorii de la Colegiul de Stiinte Agricole de la Universitatea din Antananarivo. El adauga ca nu vrea sa ofere aceste servicii inainte ca metodele sale sa primeasca unda verde.
In orice caz, impactul ar fi minim, pentru ca Bondy se concentreaza in principal pe proiecte practice, de plantare a copacilor destinati a fi utilizati pentru lemn sau ca pomi fructiferi. „Asadar, nu are sens sa vorbim despre captarea carbonului”, spune Rasolonjatovo.
In ciuda faptului ca este o companie tanara si in ciuda semnelor de intrebare cu privire la eficienta sa ecologica, se pun multe sperante in Bondy. Mai mult, compania a fost chiar desemnata de catre Ministerul Mediului sa reprezinte tinerii din Madagascar la summitul COP26 al Natiunilor Unite, din 2021, care a avut loc la Glasgow, in Scotia.
In argoul malgas, cuvantul Bondy inseamna „milion”, iar compania a adoptat acest nume ca simbol al obiectivelor sale ambitioase in ceea ce priveste plantarea copacilor.
